Mirea Viorica (în prezent cercetată penal pentru furt ca administratoră la Asociația de Proprietari 358 Constanța - cartierul Delfinariu) a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați.
Cadîr Sunai este un director de vamă care a reuşit să-şi mulţumească ‘sponsorii’ atât din lumea politică cât şi din cea interlopă. Aşa se face că fiecare importator ştie prin ce samsar şi comisionar trebuie să lucreze, la ce vameş va ajunge marfa, cât şi cui să dea şpagă. Supranumit de subordonaţii săi ‘prinţul importurilor’, Cadîr Sunai centralizează comisioanele ilegale percepute agenţilor economici şi apoi le redistribuie subordonaţilor din clanul de rubedenii pentru a le cumpăra loialitatea. Astfel, în ciuda salariului modest de bugetar al şefului vămii, familia Cadîr şi-a achziţionat o vilă somptuoasă, maşini de lux (Audi Q7) şi câteva tiruri. Cadîr Sunai transportă cu aceste tiruri o parte semnificativă din mărfurile chinezeşti importate prin portul Constanţa.
Pentru a nu atrage suspiciunile opiniei publice şi ale oficialilor europeni, şeful Vămii Constanţa a pus la cale diversiuni mediatice prin care să demonstreze că instituţia condusă de el îşi face pe deplin datoria. Şi cum putea să facă acest lucru mai bine, dacă nu prin mediatizarea de capturi de marfă contrafăcută, importată prin Portul Constanţa ? În ultimii ani, presa din România a relatat cu o periodicitate de ceas elveţian despre capturi realizate de vameşii constănţeni, toate catalogate ca „record” în materie. Totuşi, în niciuna dintre situaţii, în comunicatul de presă semnat chiar de către Cadîr Sunai nu apare numele firmei importatoare, a comisionarului vamal sau destinaţia mărfurilor. Explicaţia este că aceste capturi nu sunt deloc întâmplătoare, ci fac parte din categoria „pierderilor asumate”. Adică importatorii aflaţi în cârdăşie cu şeful Vămii Constanţa preferă să sacrifice marfa dintr-un container în schimbul introducerii facile, pe lângă acesta, a altor 20.
Ilegalităţile cu caracter penal ale lui Cadîr Sunai nu se opresc însă aici. În stil mafiot, Cadîr Sunai a folosit confiscările de marfă ca arme îndreptate împotriva importatorilor care nu achită taxele de protecţie. Aceşti importatori au fost aspru pedepsiţi pentru lipsa de cooperare şi constrânşi astfel să se conformeze legii tăcerii, Omerta.
Cadîr Sunai ştie ce trebuie să facă pentru a nu periclita legea tăcerii. Cel mai eficient mijloc este impunerea în poziţiile cheie a unor persoane aflate în relaţii de rudenie foarte apropiate şi motivarea financiară a acestora. La o analiză a tuturor declaraţiilor de avere depuse în anul 2008 de funcţionarii vamali şi după o coroborare a acestora cu alte informaţii aflate în posesia instituţiilor statului, reiese încrengătura de tip 'Cosa Nostra' prin care Cadîr Sunai a devenit stăpânul absolut al Vămii Constanţa. Rezultatele analizei, prezentate în Lista Ruşinii, confirmă această realitate: o mare parte din funcţionarii vamali aflaţi în poziţii cheie sunt rude de gradul 1!
Cadîr Sunai ar trebui să explice prin ce proceduri i-a angajat la Biroul Vamal Constanţa pe Cadîr Suat şi Cadîr Mubegel, cu care este rudă de gradul 1. De asemenea, ar trebui să explice prin ce proceduri alţi 20 de subordonaţi ai domniei sale şi-au angajat soţul, soţia, fiul sau fiica.
Tupeul acestor personaje care se cred imune în faţa legii penale a ajuns până la nivelul la care părintele aflat în funcţia de inspector vamal îşi angajează odrasla pe funcţia de inspector vamal asistent. La Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, marea majoritate a funcţiilor cheie sunt ocupate de rude de gradul 1 (soţ, soţie, copil, frate, soră) deoarece directorul Cadîr Sunai nu poate risca accesul unei persoane din afara famigliei la informaţii extrem de sensibile pentru domnia sa.
Lista Ruşinii
Lista rudelor de gradul 1 angajate la Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
1. HUŢUCĂ BOGDAN
Director - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa
HUŢUCĂ CERASELA, 42 ani
Consilier Superior - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
2. CADÎR SUNAI
Director - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
CADÎR SUAT, 41 ani
Inspector Vamal - Biroul Vamal Constanţa Sud
CADÎR MUBEGEL, 43 ani
Agent Vamal - Biroul Vamal Constanţa
3. ADOCHIŢEI CARMEN DIANA, 47 ani
Controlor Vamal Superior - Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
ADOCHIŢEI CONSTANTIN CIPRIAN, 40 ani
Controlor Principal - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
5. BUTOI ADINA LAURA, 36 ani
Controlor Vamal - Biroul Vamal Constanţa Sud
BUTOI DANIEL, 42 ani
Controlor Vamal - Biroul Vamal Constanţa Sud
6. DRAGOMIR GHEORGHE, 33 ani
Controlor Vamal Principal IV - Biroul Vamal Constanţa Sud
DRAGOMIR MIHAI, 61 ani
Controlor Vamal Superior - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
7. OSMAN EMEL, 46 ani
Inspector Principal - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
OSMAN SEVER, 50 ani
Inspector Vamal - Biroul Vamal Constanţa Sud
8. PĂUN VASILE, 64 ani
Referent Superior III, Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
PĂUN VIRGINIA, 56 ani
Referent Superior I, Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
9. REGEP IULIEA, 59 ani
Controlor Vamal Superior I, Biroul Vamal Constanţa Sud
REGEP ROBERT SUNAI, 39 aniI
Controlor Vamal Asistent - Biroul Vamal Constanţa Sud
10. RENŢEA CONSTANTIN, 40 ani
Inspector, Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
RENŢEA GABRIELA
Inspector Asistent, Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
11. RUŢĂ GEORGETA, 52 ani
Controlor Vamal Principal - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
RUŢĂ NICOLAE
Inspector Vamal - Biroul Vamal Constanţa
12. ŞERBAN MARIANA, 60 ani
Consilier Juridic Superior - Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
ŞERBAN MIHAI, 51 ani
Inspector Principal - Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
13. SIMION FLORIN, 29 ani
Inspector Vamal - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
SIMION NICOLETA, 58 ani
Inspector Asistent I - Direcţia Regionala de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
14. SOARE BOGDAN, 30 ani
Inspector Vamal Asistent - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
SOARE OLGA, 50 ani
Inspector Vamal Principal - Biroul Vamal Constanţa Sud
15. SOPON CAMELIA, 46 ani
Agent Vamal - Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea
SOPON IONUŢ, 48 ani
Inspector Asistent - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
16. ŞTEFĂNESCU DAN
Inspector Vamal - Biroul Vamal Constanţa
ŞTEFĂNESCU DOINIŢA, 46 ani
Inspector Vamal - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
17. TOMESCU MIHĂIŢĂ, 41 ani
Inspector Vamal - Biroul Vamal Constanţa Sud
TOMESCU RAMONA, 40 ani
Inspector Vamal Asistent - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
18. TUDOSE LIVIU CORNEL, 45 ani
Agent Vamal - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
TUDOSE MARIA SMARANDA, 41 ani
Agent Vamal - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
19. URDEA NICOLAE, 61 ani
Controlor Vamal Superior - Biroul Vamal Mihail Kogălniceanu
URDEA VALENTIN ION, 37 ani
Inspector Vamal Asistent - Biroul Vamal Constanţa Sud
20. VASILE MARIA
Referent III Superior I - Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
VASILE TIŢA
Referent Superior - Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa
21. ZICU FLORENTINA
Controlor Vamal - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Ialomiţa
ZICU PETRE
Inspector Vamal - Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Ialomiţa
În România, cea mai dezvoltată industrie este industria furăciunilor. Hackerii care sunt spaima companiilor americane, poliţistul care te aşteaptă la cotitură pentru a-şi lua partea, ministrul care ia scenă de 75000 de euro sau preşedintele care face trafic de ţigări. Aceştia sunt cei mai de succes antreprenori. Însă pentru a exista şi a-şi extinde tentaculele, ei au nevoie de pioni din interiorul 'sistemului ticăloşit' care să le asigure protecţia.
Bogdan Huţucă, directorul D.G.F.P. Constanţa şi Cadîr Sunai, directorul Vămii Constanţa sunt principalii pioni care asigură protecţia afacerilor dubioase din Constanţa. Plasaţi în funcţii pe criterii politice, aceştia au rolul de a proteja afacerile clientelei politice, în dauna intereselor statului. Astfel, ezitanţi şi incoerenţi în cazul clientelei politice, Huţucă şi Sunai devin brusc fermi şi scrupuloşi în cazul unei firme mici, care are de partea sa doar legea.
Sunai şi Huţucă aplică legi inexistente
Firma Global Capital Markets a importat un soft de calculator în anul 2005, în baza Deciziei Direcţiei Generale a Vămilor nr. 368/16.06.1998, care punea în aplicare Acordul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei, stabilit în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Conform acestei Decizii, importul a fost scutit de plata T.V.A. pentru valoarea intelectuală a softului. Decizia a rămas în vigoare până la data de 23.04.2006 când a fost abrogată prin Ordinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.5720/12.04.2006.
La trei ani distanţă, în noiembrie 2008, directorul Vămii Constanţa, Cadîr Sunai, a dispus un control la sediul firmei şi a aplicat o amendă în valoare totală de 2787 RON, pentru neplata T.V.A. în momentul efectuării importului. "Decizia de Regularizare" nu precizează în baza cărei legi Cadîr Sunai a stabilit obligativitatea achitării T.V.A.-ului, iar funcţionarul vamal care a întocmit-o l-a avertizat pe administrator să plătească urgent amenda pentru a scăpa de penalităţi. Motivul pentru care Vama Constanţa nu a precizat temeiul legal este foarte simplu: importul a respectat toate normele legale în vigoare !
Pentru a contesta decizia pe cale administrativă, firma a depus o contestaţie în urma căreia D.G.F.P. Constanţa, sub semnătura lui Bogdan Huţucă, a emis Decizia nr. 6/19.01.2009, prin care a respins ca neîntemeiată contestaţia, invocând ca temei de drept, nu o lege, ci o... „explicitare”! Este vorba despre interpretarea pe care aşa-numita Comisie Fiscală Centrală a dat-o Codului Fiscal.
Temeiul invocat în decizia lui Huţucă a fost Decizia Comisiei Fiscale Centrale nr. 7/2006 aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2189/2006, care prevede că “(…) importul de software pe suporturi informatice se consideră import de bunuri, din punctul de vedere al taxei pe valoare adăugată.” Astfel, D.G.F.P. Constanţa susţine că, în baza acestei decizii, procedura de stabilire a valorii în vamă este modificată iar plata T.V.A. pentru valoarea programelor de calculator devine obligatorie în mod retroactiv, începând din 2003 (data adoptării Codului Fiscal). Altfel spus, deşi firma în cauză îşi achitase toate obligaţiile legale la data la care fusese făcut importul, un an mai târziu a venit această Comisie Fiscală şi a hotărât altfel. Înarmaţi cu această decizie, care, prin ordinul fostului ministru de finanţe Ionuţ Popescu, se aplică retroactiv (deşi în decizia emisă de Huţucă scrie că „nu se poate presupune că are caracter retroactiv”(sic!), Bogdan Huţucă au decis că firma în cauză nu şi-a achitat obligaţiile legale. Nu a contat deloc faptul că nici firma şi nici măcar funcţionarii vamali şi cei ai fiscului nu ştiau despre decizia Comisiei Fiscale Centrale, care avea să fie emisă abia peste un an...
Şantaj pentru legea tăcerii
Ca urmare a acestor abuzuri, firma a dat în judecată Ministerul Finanţelor Publice în 03.03.2009 şi a informat opinia publică. În lipsa mijloacelor legale, Bogdan Huţucă şi Cadîr Sunai au recurs la presiune şi şantaj pentru a contracara acest demers. La o săptămână de la demararea acţiunii în justiţie, Cadîr Sunai, ‘săgeata’ lui Bogdan Huţucă, a dispus poprirea tuturor conturilor S.C. Global Capital Markets S.R.L. şi executarea silită a acesteia pentru recuperarea aşa ziselor creanţe restante. Din păcate pentru grupul lor de interese, aceştia nu pot face presiuni şi asupra companiei Google, pe al cărei site apare această anchetă.
Această nouă manevră pusă în scenă de Huţucă şi Sunai este însă evidentă pentru oricine, chiar şi pentru cei care nu înţeleg documentele ANAF formulate într-un limbaj pretins juridic, în realitate colaje de expresii încropite la repezeală. Deşi titlul executoriu în baza căruia conturile societăţii au fost poprite, ‘Decizia de Regularizare’, este valabil din 25.11.2008, timp de peste trei luni de zile Cadîr Sunai nu a mişcat nimic pentru a recupera aşa zisele creanţe restante. După ce societatea a chemat în judecată DGFP Constanţa în 3.03.2009 şi presa a publicat articolele, Cadîr Sunai şi-a adus brusc aminte de titlul executoriu în 13.03.2003 ! Acesta este motivul pentru care administratorul societăţii îi acuză direct de şantaj pe cei doi: ”Domnii Bogdan Huţucă şi Cadîr Sunai au foarte multe explicaţii de dat în mod public! De ce comit aceste abuzuri evidente şi se ascund în spatele unor acte neconstituţionale ? De ce au aşteptat atât de mult timp şi au poprit conturile exact în acest moment ? De ce adresa de comunicare a popririi nr. 7360/13.03.2009 invocă dosare de executare din 28.07.2008, dacă primul control la sediul societăţii a fost efectuat abia patru luni mai târziu, iar titlul executoriu a fost emis pe 25.11.2008 ? Cum justifică dosarele de executare din 28.07.2008 ?”
Cererea de chemare în judecată a D.G.F.P. Constanţa
TRIBUNALUL CONSTANŢA
Domnule Preşedinte,
Subsemnatul XXXXXXXXXX XXXXXXXXXX, domiciliat în Mun. Constanţa, [...], în calitate de administrator al S.C. GLOBAL CAPITAL MARKETS S.R.L, cu sediul în Mun. Constanţa, [...], în termen legal formulez prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
împotriva pârâtului, statul român reprezentat de MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE prin DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CONSTANŢA, cu sediul în Mun. Constanţa, B-dul I. Gh. Duca Nr. 18, judeţul Constanţa, solicitându-vă ca prin hotărârea ce veţi pronunţa să dispuneţi:
1) Anularea Deciziei nr. 6 / 19.01.2009 privind soluţionarea contestaţiei formulate de S.C. GLOBAL CAPITAL MARKETS S.R.L. înregistrată la D.G.F.P. Constanţa sub nr. 29199 din 09.12.2008, decizie emisă de Serviciul Soluţionare Contestaţii din cadrul DIRECŢIEI GENERALE A FINANŢELOR PUBLICE CONSTANŢA şi care mi-a fost comunicată la data de 04.02.2009;
2) Anularea ‘Deciziei pentru regularizarea situaţiei privind obligaţiile suplimentare stabilite de controlul vamal’, emisă de Serviciul Antifraudă Fiscală şi Vamală din cadrul DIRECŢIEI REGIONALE PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CONSTANŢA sub nr. 219 / 4262 / 25.11.2008, ce mi-a fost comunicată la data de 26.11.2008;
3) Obligarea pârâtului, în conformitate cu dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă, să îmi plătească cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
MOTIVELE PREZENTEI ACŢIUNI
ÎN FAPT:
S.C. GLOBAL CAPITAL MARKETS S.R.L. a efectuat pe data de 22.06.2005 pe baza D.V.I. 95099, prin intermediul DHL International România, o operaţiune de import software (program de calculator înregistrat pe 4 CD-uri) prin biroul vamal 103 din vama Bucureşti Otopeni. În baza Deciziei Direcţiei Generale a Vămilor nr. 368 din 16.06.1998, comisionarul vamal a procedat în mod legal la stabilirea valorii în vamă a programului de calculator şi a declarat ca bază de impozitare doar valoarea suporturilor informatice, cele 4 CD-uri, excluzând valoarea datelor şi a instrucţiunilor (valoarea programului de calculator) deoarece cele două valori erau evidenţiate în mod distinct pe factura emisă de furnizorul extern. Decizia Direcţiei Generale a Vămilor nr. 368 din 16.06.1998 era în vigoare la 22.06.2005, şi a rămas în vigoare până la data de 23.04.2006 când a fost abrogată prin Ordinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.5720 din 12.04.2006.
În urma controlului efectuat pe data de 11.11.2008 la sediul S.C. GLOBAL CAPITAL MARKETS S.R.L., Serviciul Antifraudă Fiscală şi Vamală din cadrul DIRECŢIEI REGIONALE PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CONSTANŢA a decis, fără temei legal, că operaţiunea de import nu ar fi respectat dispoziţiile legale în vigoare la momentul respectiv şi a aplicat o amendă în valoare totală de 2787 RON. Serviciul Antifraudă Fiscală şi Vamală a decis că baza de impozitare în vamă ar fi trebuit să includă şi valoarea programului de calculator, pentru care ar fi trebuit achitat TVA. Această decizie încalcă flagrant atât legislaţia naţională în vigoare la data efectuării operaţiunii cât şi legislaţia Comunităţii Europene şi acordurile internaţionale la care România a aderat în cadrul GATT şi ulterior al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Totodată, decizia este ilegală deoarece nu precizează nici un temei de drept în baza căruia să susţină că valoarea de impozitare în vamă ar fi trebuit să includă şi valoarea programului de calculator. Temeiul de drept invocat în ‘Procesul Verbal de Control’ şi ‘Decizia pentru Regularizarea situaţiei privind obligaţiile suplimentare stabilite de controlul vamal’ menţionează articole din legea nr. 141/1997, nr. 571/2003, O.G. nr. 92/2003 şi legea nr. 86/2006 care nu au absolut nici o legătură cu stabilirea valorii în vamă şi nu demonstrează obligativitatea achitării TVA pentru valoarea programului de calculator.
Pentru a contesta această decizie pe cale administrativă am depus o contestaţie la DIRECŢIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CONSTANŢA , care a fost înregistrată sub nr. 36000 / 03.12.2008. Urmare a acestei contestaţii, Serviciul Soluţionare Contestaţii din cadrul DIRECŢIEI GENERALE A FINANŢELOR PUBLICE CONSTANŢA a emis Decizia nr. 6 / 19.01.2009, prin care a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată, invocând următorul temei de drept:
1) În explicitarea art. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările ulterioare, a fost emisă Decizia Comisiei Fiscale Centrale nr. 7/2006 aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2189/2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 1043/29.12.2006, care prevede că “[…] importul de software pe suporturi informatice se consideră import de bunuri, din punctul de vedere al taxei pe valoare adăugată.” Astfel, DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CONSTANŢA susţine că, în baza Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 7/2006, procedura de stabilire a valorii în vamă este modificată iar plata TVA pentru valoarea programelor de calculator devine obligatorie în mod retroactiv, începând din 2003 (data adoptării Codului Fiscal).
2) Decizia Comisiei Fiscale Centrale din 2006 a fost dată în baza Codului Fiscal şi deci se aplică de la data intrării în vigoare a Codului Fiscal (2003) “fără a se putea presupune că are caracter retroactiv”. În acest sens sunt dispoziţiile art. 10 alin. 1 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 877/2005 privind constituirea şi atribuţiile Comisiei Fiscale Centrale, în vigoare la data emiterii deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 7/2006, care precizează:”Soluţiile unitare adoptate prin decizii ale comisiei şi aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a actului normativ în baza căruia au fost date.”
3)”Susţinerea societăţii potrivit căreia îi sunt aplicabile prevederile Deciziei directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor nr. 368/1998 privind evaluarea suporturilor informatice pentru echipamentele de tratare a datelor, conţinând date sau instrucţiuni, nu poate fi reţinută în soluţionarea favorabilă a cauzei întrucât stabilirea diferenţelor de T.V.A. s-a făcut în baza prevederilor Codului Fiscal, act normativ de rang superior Deciziei directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor.”
ÎN DREPT:
Îmi întemeiez prezenta pe dispoziţiile art. 82, 112 şi urm. Cod procedură civilă, art. 274 Cod procedură civilă şi pe dispoziţiile art. 1 şi urm. din Legea nr. 29/1990, cat şi art 38, 182 Cod procedură fiscală.
Atât ‘Decizia pentru regularizarea situaţiei privind obligaţiile suplimentare stabilite de controlul vamal’ emisă de DIRECŢIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CONSTANŢA sub nr. 219 / 4262 / 25.11.2008 cât şi ‘Decizia privind soluţionarea contestaţiei’ emisă de DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CONSTANŢA sub nr. 6 / 19.01.2009 sunt nelegale deoarece:
1. Încalcă Art. 15 alin. 2 din Constituţia României care arată că “legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
Principiul neretroactivităţii actelor administrative normative arată că actele administrative nu pot avea ca obiect de reglementare situaţii juridice născute şi încheiate anterior intrării lor în vigoare. Pe cale de consecinţă, actele administrative normative reglementează situaţii juridice ce există la momentul intrării în vigoare, însă numai pentru viitor, precum şi situaţii juridice născute ulterior intrării lor în vigoare. Acest principiu este confirmat şi de Constituţia României în Art.15 alin.2. Deşi textual se face referire doar la lege, principiul este aplicabil din identitate de raţiune şi actelor administrative normative. Prin urmare, prin acte normative nu se poate reglementa cu efect retroactiv, deoarece ar fi absurd să i se pretindă unui subiect de drept să respecte anumite dispoziţii reglementare şi să răspundă pentru o conduită ce a avut-o anterior intrării în vigoare a acelui act, care tocmai reglementează această conduită.
2. Încalcă Art. 1 din Codul Civil care prevede că “legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă.”
3. Încalcă Legea nr. 24 din 27.03.2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevede în Art.67:
• Alin. 1: “Intervenţiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează printr-un act normativ interpretativ de acelaşi nivel cu actul vizat, prin dispoziţii interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin modificarea dispoziţiei al cărui sens trebuie clarificat. ”
• Alin. 2: “Interpretarea legală intervenită potrivit alin. (1) poate confirma sau, după caz, infirma ori modifica interpretările judiciare, arbitrale sau administrative, adoptate până la acea dată, cu respectarea drepturilor câştigate.”
Decizia Comisiei Fiscale Centrale nr. 7/2006 aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2189/2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 1043/29.12.2006, este un act interpretativ de tip normă metodologică. Actele interpretative care aduc precizări unor acte anterioare sau legi (cum sunt normele metodologice) nu produc efecte retroactiv, din momentul adoptării legii sau actului normativ de interpretat, ci doar din momentul publicării sau comunicării lor (a actelor interpretative), în acest sens având ca argument dispoziţiile Legii nr.24/2000, Art. 67 alin. 2, menţionată mai sus. Până la acest moment, al intervenţiei actului interpretativ, actul normativ sau legea trebuie aplicate, urmând ca fiecare subiect de drept să le interpreteze cu bună credinţă şi în considerarea scopului pentru care au fost adoptate. În acest caz, interpretarea de bună credinţă a fost determinată de Decizia nr. 368 din 16.06.1998 a Direcţiei Generale a Vămilor, în vigoare în momentul realizării operaţiunii de import din 22.06.2005. Totodată, aşa cum rezultă foarte clar din Legea nr.24/2000, Art. 67 alin. 2, Decizia Comisiei Fiscale Centrale nr. 7/2006 nu poate anula drepturile câştigate de S.C. GLOBAL CAPITAL MARKETS S.R.L în 22.06.2005.
4. Încalcă Legea nr. 24 din 27.03.2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevede:
• Art. 11 alin. 3: “Actele normative prevăzute la art. 10 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.”
• Art. 10 alin. 1: “În vederea intrării lor în vigoare legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, ordonanţele şi hotărârile Guvernului, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de organelle administraţiei publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
5. Încalcă principiile fiscalităţii, prevăzute în Legea nr. 571 din 22.12.2003 privind Codul Fiscal în:
• Art. 3, b):”certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respective aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;”
• Art. 3, d): “eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului Fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore;”
6. Încalcă Acordul internaţional privind Tehnologia Informaţiei (ATI) pe care România îl aplică din 01.01.1998 în cadrul GATT / Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În acest mod încalcă:
• Constituţia României, care prevede în Art.11:
- Alin.1: “Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”
- Alin. 2: “Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”
• Legea nr. 24 din 27.03.2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevede în Art.21:
- Alin. 1: “Soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie ale Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu acestea.”
- Alin. 2: “Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte dispoziţiile cuprinse în tratatele internaţionale la care România este parte.”
7. Încalcă (7) din Regulamentul (CE) Nr. 444/2002 al Comisiei Europene din 11 martie 2002 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 privind stabilirea unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2787/2000 şi (CE) nr. 993/2001.
8. Încalcă Art. 167 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei Europene din 2 iulie 1993 privind stabilirea unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar.
9. Încalcă principiul neretroactivităţii actelor administrative stabilit de Curtea Europeană de Justiţie în CAZUL 234/83 GESAMTHOCHSCHULE DUISBURG V HAUPTZOLLAMT MUENCHEN-MITTE [1985] ECR 327.
În dovedirea acţiunii înţeleg să mă folosesc de proba cu înscrisuri.
Depun prezenta în două exemplare, dintre care un exemplar pentru instanţă şi celalalt pentru comunicare pârâtului.
ANEXEZ:
1. Actul administrativ fiscal emis de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa sub nr. 35053 / 4261 / 25.11.2008, intitulat ‘PROCES VERBAL DE CONTROL’.
2. Actul administrativ fiscal emis de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa sub nr. 219 / 4262 / 25.11.2008, intitulat ‘DECIZIE PENTRU REGULARIZAREA SITUAŢIEI PRIVIND OBLIGAŢIILE SUPLIMENTARE STABILITE DE CONTROLUL VAMAL’.
3. CONTESTAŢIA depusă de subsemnatul în numele S.C. GLOBAL CAPITAL MARKETS S.R.L. la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa sub nr. 36000 / 03.12.2008.
4. Decizia de soluţionare a contesţatiei nr. 6 / 19.01.2009, emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa.
Aricescu Trandafir: "Pleci de aici sau îți dau cu ceva în cap !" (AUDIO)
Jigarov Vasile: "O să pun pe cineva să îți rupă oasele !" (AUDIO)
AUDIO
Aricescu Trandafir: “ ... venea bărba-su (Mirea Cornel) aici şi spunea: ‘Îţi iau gâtul mă, că te-ai luat de nevastă-mea, futu-ţi dumnezeii mătii !’ “ (AUDIO)
Aricescu Trandafir: "Aş vrea să scap şi eu cu faţă curată... aş vrea ca într-o adresă care o dă Tribunalul să iasă de acolo 'Mă futu-te-n gură Aricescule, tu ai greşit de noi puteam să ţi-o dăm la buci sau puteam să-ţi facem şi mai rău şi altădată să nu mai faci dastea'. Înţelegi ?!" (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Dacă mâine eu nu mai am nici o problemă cu Tribunalul, dumneata (Malciu Ion) îţi dau uite aici pe capotă la maşină, ştampila, cheile, telefonul... !” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Dacă nu eram târât în rahatul ăsta eu vă predam şi scăpam... aţi vrut să mă târâţi în asta...” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Mergem toţi trei la Tribunal şi îţi predau actele asociaţiei în sacoşă !” (AUDIO)
Rădulescu Sebastian: "Nu o s-o las... o să stau în gâtul vostru până când picaţi... !" Aricescu Trandafir: "Stai în pula mea, aşa stai !" (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Mă doare în pulă pe mine că o să plătesc, ai înţeles !?” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Mă doare iar în pulă, dacă nu îţi merge...!” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Ce mă, am crescut-o eu (pe Mirea Viorica), am făcut-o eu... !?” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Eu am fost pe la câţiva avocaţi şi mi-au zis: ‘Domne, dumneavostră, comitetul, nu aveaţi dreptul să faceţi imputaţie (d-nei Rădulescu)...!’ “ (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Recunosc că s-a greşit... deci am cerut ca imputaţia (dată d-nei Rădulescu) să se anuleze, că am greşit... !” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Cerem anularea deciziei de imputare (dată d-nei Rădulescu)... Nu mai înaintăm nici un proces nimănui !” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Păi cum să vă predau eu domnule (Malciu Ion) dumneavoastră ştampila şi cheile de la asociaţie, când dumneata n-ai specimen de semnătură ?!” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Nu m-a făcut de cap doar ea (Mirea Viorica), ci tot comitetul !” (AUDIO)
Aricescu Trandafir: “Mirea nu mă are cu nimic la mână, nici nu-ţi vine să crezi, nu ? E uite, un an de zile am rezistat aşa !” (AUDIO)
